Gandacelul Hai nani, nani Iubeste-mi mainile Lumini de amurg Micul vanator Nadejdii Noiemvrie O femeie trecuta vorbeste cu toamna Renuntare Sufletul meu astazi isi dezgroapa mortii Tacerea dezvaluitoare Trecea un om pe drum Bondarul lenes Cucu Daca-mi aplec smerit genunchii De ajunul Craciunului De ziua mamei Din scrisoarea unei batrane Doi frati cuminti Fara cuvinte In Gandacelul poeta apeleaza cu aceeasi maiestrie la monologul dramatic si la mustrarea severa. Ea imagineaza bocetele unui gandacel prins de un baietel, care il sufoca in pumnul sau: - De ce m-ai prins in pumnul tau, Copil frumos, tu nu stii oare Ca-s mic si eu si ca ma doare? De ce ma strangi asa de rau? Copil ca tine sunt si eu, IzczEqB.

elena farago gandacelul versuri